prin odaile cele bune

covoare si plasme

2012-01-28T08:32:00.000-08:00

Ce se intampla cand covoarele sunt inlocuite (valoric) de televizoare moderne, puteti citi pe:
http://dilemaveche.ro/sectiune/tema-saptaminii/articol/toluri-plasma

Artisti in industrie

2011-11-17T23:30:00.000-08:00

Textile, industrie, dar in primul rand, industrie casnica :)
Despre asta, gasiti pe: Artisti in industrie.

despre Camera buna

2011-10-31T13:54:00.000-07:00

se poate citi si pe blogul: http://materialworldblog.com/

Râsul mesei

2011-10-16T05:30:00.000-07:00

"Parcă râde masa, când e cu țol, atât îi de frumoasă!" (Floare, 58 ani, Dragomirești).

Masa, personificată, când are covorul ăsta frumos pe ea, râde.

Toate obiectele, la țară, trebuie să fie îmbrăcate, sunt o prelungire a corpului uman. De ce nu ar și râde, sau ar fi triste?

Poveștile efemere ale covoarelor

2011-10-06T12:28:00.000-07:00

Acum 3 ani când am fost prin Dragomirești, covorul verde, "în crengi" (adică motive geometrice) și frumos era la loc de cinste, pe rudă. E făcut de E.O. (82 ani), ca zestre, acum vreo 65 de ani. Anul acesta, revenind în casa sa bună, covorul era pe jos. Pe rudă era unul altul, mai nou. "S-a învechit și s-a mai rupt", îmi spune E.O. L-a pus, de aceea, pe jos. Povestea pe care o poartă covorul e una efemeră; la fel ca femeia care l-a creat, și el îmbătrânește.

Straturi de pe ruda. Istorii feminine

2011-09-01T06:04:00.000-07:00

Asa aveau, mai demult, fetele de gazda, ruda: mai multe straturi de covoare. In casa la femeia aceasta, covorul din primul strat era mostenit de la stramoasa sa (strabunica). Covorul se vede pentru ca imi ridica in colt celelalte tesaturi.

Să sune clocoticii!

2011-08-10T06:05:00.000-07:00

Sezon de clocotici! Suna în iarbă, dar sună și pe net!

Vezi si pe: Etno-grafice

Clai de fan si clai de piatra

2011-06-28T07:47:00.001-07:00

Se spune ca mai demult, pe vremea cand umbla Sf. Petru pe pamant, a vazut in Surdesti un om ce lucra la fan intr-o zi de duminica.

Omul era grabit si se temea ca vine ploaia si-i strica fanul. O femeie trece pe langa el si ii spune ca nu face bine, ca il supara pe Dumnezeu. El, insa lucra mai departe.

"Si pe cand s-o dus sa beie apa la un pom, la un stejar o avut cofa de lemn cu apa, s-o dus sa beie apa din cofa aceea de lemn si-o baut apa si o fo punand cofa inapoi. Si o zas femeia:

-No, mai Petre, ce s-o facut din claia ta! Du-te acuma termina claia.

O vorbit femeia in gluma cata om. Du-te mai termina claia.

Atuncea el o picat la pamant de spaima si n-o vrut sa creada ca ce s-o-ntamplat cu claia. S-o sculat, o lasat apa si o mers a pipai, ca din claie de fan o fost stanca de piatra. Si-i acolo si astazi. Una-i cat o claie de fan si una-i cat o jumatate de claie de fan, cat o fost facut atunci, ase o ramas." (Victor P., 75 ani, 2005, legenda consemnata de Ana Iuga si Viorelia Avram).

Si acum se mai vad in capat de sat claile de piatra, in gradina unui om.

de Rusalii

2011-06-09T13:29:00.000-07:00

Duminica, de Rusalii, prin Bistrita, Impanatul boului.

Haina spune cine esti!

2011-05-14T01:48:00.000-07:00

Două zadii din Ieud, două vârste diferite. Pe ulița satului, mai demult, dacă erai străin de sat îți dădeai repede seama după port, din ce categorie de vârstă fac parte trecătorii.

Fetele nemăritate aveau zadii colorate cu dungi late galbene, dar și dungi mai înguste albastre, roșii și verzi. Femeile căsătorite aveau tot cu galben (floarea harbuzului cum se spune), dar fără roșu și verde, mai sobru. Iar femeile trecute de 50 de ani, purtau zadii cu dungi roșii și negre.

Etno Grafice

2011-05-02T23:52:00.000-07:00

Despre odaile curate din Maramures, la rubrica ETNO GRAFICE, pe site-ul GRAPHICFONT.RO.

Pasti 2011

2011-04-28T03:19:00.000-07:00

Una din cele mai bogate perioade în sărbători este perioada de Paşti. Sărbătoarea învierii lui Cristos se sărbătoreşte diferit în multe sate din Maramureş.
În prima zi, în unele sate din Ţara Lăpuşului, se ţin moşii de Paşti, se dau pomene de sufletul morţilor: pomene din aluat, ouă roşii, vase.
A doua zi de Paşti, în Şurdeşti are loc obiceiul Udătoriul, sărbătorirea celui mai harnic om din sat, cum era înainte, cel care a ieşit primul la arat. De când a fost reluat, după 1989, obiceiul câştigă în amploare, din ce în ce mai multă lume participă la obicei, din ce în ce mai multă lume se îmbracă în costumul popular din sat.
A treia zi de Paşti, tot în Ţara Lăpuşului, în Rogoz, are loc sâmbra oilor (măsurişul laptelui), când se măsoară laptele şi calcularea cantităţii de lapte şi brânză pe care o va primi în timpul verii fiecare proprietar de oi şi capre.
Peste tot, însă, în foarte multe locuri, ouăle folosite pentru a pregăti pasca de Paşti, sunt puse în pomi, ca aceştia să dea roadă bună.

Farsang - martie 2011

2011-03-09T11:40:00.000-08:00

La Lasatul Secului, in Caras-Severin (aici e o poza din Moldova Noua) se tine Farsang-ul. Carnaval local. In ultima zi se ingroapa iarna.

Anul acesta am ajuns acolo prin proiectul Redescopera Romania, al Petrom, Muzeul Taranului Roman, Dacia, BCR, Romtelecom și Paralela 45.

conferinte la Sosea

2011-02-04T04:06:00.001-08:00

14 februarie, Conferinte la Sosea
Despre practici agricole si biodiversitate
Suna clocoticii-n iarba: incepe coasa.

Muzeul Naţional al Ţăranului Român – cunoscut pe vremuri şi ca Muzeul de la Şosea, va continua şi în 2011 ciclul său de conferinţe vizând dezbaterea publică a problematicii vaste a tradiţiilor în cultura română actuală. Conferinţele se adresează publicului larg, în mod special tinerilor specialişti din domeniile umaniste şi se organizează în fiecare lună, la Clubul Ţăranului.

Luni, 14 februarie 2011, la ora 18:00, la Clubul Ţăranului, vă invităm să aflaţi mai multe despre legătura dintre practicile agricole, biodiversitate, sustenabilitate şi tradiţii locale, dar şi despre modul în care se suprapun (sau nu) reglementările europene peste ritmul agriculturii tradiţionale.

Moderator:
Vintilă Mihăilescu, antropolog

Invitaţi:
Anna Dahlström, istoric al agriculturii, Institutul de Biodiversitate, Uppsala, Suedia
Tommy Lennartsson, biolog, Institutul de Biodiversitate, Uppsala, Suedia
Anamaria Iuga, etnolog, Muzeul Naţional al Ţăranului Român

obiceiuri de iarna pe site-ul Radio Europa Libera

2011-01-07T10:14:00.000-08:00

Fotografii de la Craciun 2010 si Anul Nou 2010/2011:

Radio Europa Libera

La multi ani!

2011-01-01T13:15:00.000-08:00

Surdesti, 2010 spre 2011. Anul Nou.

dileme

2010-09-11T02:12:00.000-07:00

"Camera imbracata taraneste" la oras. In Dilema veche
articolul

cine e acolo?

2010-09-04T01:17:00.000-07:00

Memoria gestului

2010-07-19T00:58:00.000-07:00

Pe youtube, filmele din seria "Memoria gestului". Proiect al Fundatiei i.u.g.a.
Memoria gestului

Joaca de lut la MTR

2010-06-02T03:55:00.000-07:00

unul din cele mai frumoase rezultate in urma proiectului "Joaca de lut" pe care il derulam la muzeu. Un proiect in care voluntarii s-au implicat din plin.
Tot voluntarii au facut si animatia urmatoare, cu obiectele facute in timpul atelierului de lut.

Animatia se gaseste si pe YouTube:
Joaca de lut

prin Dolj

2010-06-01T12:59:00.000-07:00

i-auzi mai!

2010-05-25T05:01:00.001-07:00

Primul an in care am fost la Calus in Dolj si in Olt. A fost o revelatie pentru mine! Pana acum, ca tot omu, cand ma gandeam la Calus, imi si venea in minte scena, cateva jocuri de picioare si de betisoare, "i-auzi mai! Hap, hap!", "Tot asa!" si alte asemenea. E adevarat ca am mai citit despre calus, ca am vazut filmari de prin sate si imi spuneam ca da, e un obicei interesant, dar cu o anumita retinere.
Dar asta pana sa vad si eu calus cu ochii mei (am vazut calusar din vreo 4 sate si am fost cu ceata de calus in 2 sate)...
Acum spun ca e un obicei extraordinar, de o mare putere pentru cei care il joaca, de o mare seriozitate pentru ei. Si felul in care joaca, si cum le fug picioarele...
Mi-am spus ca trebuie sa ajung si saptamana viitoare cand se mai joaca prin sate si se desface si steagul... trebuie sa ajung... as vrea sa ajung si anul viitor...
Ce mai! M-a prins si obiceiul asta!

Botiza. La uscat.

2010-05-16T05:09:00.000-07:00

Ar fi mers si la calendarul pe 2010 aceasta poza.
Dar am ales-o pentru ca in curand, in iunie, merg iar in Botiza pe teren si adevarul e ca de-abia astept, sa mai scap un pic de aglomeratia de Bucuresti.

sa culegi macese de Ziua Crucii

2010-04-29T01:40:00.000-07:00

Transcriu acum un interviu. Iata ce am aflat:

"Toamna strangem macese, am strans pentru ceai. Da cele mai bune zice ca-s macesele culese in ziua de ziua Crucii, toamna, in 14 septembrie. Atuncea si pepenele daca-l iei din malaina de unde ai pepene, dovleac din asta de porc. Daca te duci si-l iei in ziua de Ziua Crucii, atuncea acela pepene nu se strica, nu putrezeste. Ramane, ase ramane, sa usca. Si ramane figura lui, numa' ca-i uscat". (A.M., 56 ani, 6 aprilie 2010, Surdesti)

in Dilema

2010-04-19T08:28:00.000-07:00

Despre ce mai inseamna azi a fi de neam in Maramures (articol in Dilema):

A fi de neam

stergura de ruda

2010-04-15T06:47:00.000-07:00

din Botiza, Maramures

mirare

2010-04-06T12:22:00.000-07:00

Privirile admirative ale bunicilor privind nepotii care joaca pe scena.

in valtoarea timpului

2010-03-17T03:24:00.000-07:00

ramase de la targ!

2010-03-02T11:30:00.000-08:00

dupa 5 zile de targuiala la Muzeul Taranului, zgardanele astea au ramas!

de la Fasangul de anul trecut

2010-02-15T05:17:00.000-08:00

Vogel on Flickr - Photo Sharing!

pentru ca anul acesta n-am ajuns la Farsang sau Cuci, sau orice alt Zapostit si carnaval de Lasatul secului... traiesc din nostalgii...

prezente feminine

2010-01-22T03:30:00.001-08:00

in odaile cele curate se agata si cele mai bune haine si sugne (fuste scurte inflorate, cum se poarta acum).

de la camera buna la living, iar in presa

2010-01-04T10:14:00.001-08:00

din 11 ianuarie, "camera imbracata taraneste" si surata ei moderna ("living-ul") revine in atentia presei. Va apare si in "Libertatea pentru femei" (care n-are nimic de-a face cu "Libertatea" - tabloidul. M-am interesat inainte. Doar numele, continutul insa nu e acelasi, ci e cat de cat normal).
(vezi si text de la Conferintele de la Sosea... http://www.muzeultaranuluiroman.ro/conferinte/?p=101 )

colindatori din Lapus

2009-12-26T06:45:00.000-08:00

Sarbatori fericite!

2009-12-21T08:19:00.000-08:00

La multi ani cu sanatate,
De bine sa aveti parte,
Si de rau sa fiti departe!
Sa roiasca binele,
Ca vara albinele!
S-aveti noroc si pace-n casa
Si belsug mare pe masa!
La anu' si la multi ani!

a venit iarna 2

2009-12-18T00:04:00.000-08:00

o poza care lipsea din calendarul 2010: haine intinse la uscat + zapada.

a venit iarna!

2009-12-13T02:42:00.000-08:00

Biserica de lemn din Salistea de Sus (2005)

curat calendar!

2009-11-24T05:17:00.000-08:00

Un calendar al curateniei! Cand e bine sa spalam si cand nu. Cand apa aduce sanatate si cand vesteste soarta fetelor...
In curand in librariile Carturesti si la Targul de Sf. Nicolae (4-5-6 decembrie), la Muzeul Taranului Roman!

camera buna pe alt blog

2009-11-18T05:19:00.000-08:00

Acum si pe blogul conferintelor de la Sosea (MTR)

http://www.muzeultaranuluiroman.ro/conferinte/?p=101

de la camera buna la living

2009-11-05T05:51:00.001-08:00

Conferinte la Sosea
La Clubul Taranului
10 noiembrie 18h

http://www.muzeultaranuluiroman.ro/index.php?page=acasa&link=166

rufe la uscat

2009-11-01T02:06:00.001-08:00

surdesti 2009 (octombrie)

living sau livling

2009-10-27T00:42:00.000-07:00

De la Cristina am inteles ca in Moldova, "camera cu mobila", sufrageria in casele de la tara (acolo unde nu prea mai exista o "camera dinainte", o "casa buna" cu obiecte taranesti), ei bine, aceasta sufragerie se numeste "LIVING" si uneori i se spune chiar "LIVLING". Imi place mult sonoritatea ultimei denumiri, poate pentru ca se apropie de germanul "Liebling".

din seria expo Londra

2009-09-29T09:24:00.000-07:00

a fost in septembrie (14-25 sept), la ICR Londra :)
dintre participarile MTR cu expozitii inafara spatiului muzeului.

post-doc

2009-09-19T02:14:00.000-07:00

au trecut: ziua de ieri, emotiile, stresul. Am ramas cu laurii si cu oboseala.
GATA! Libertate!

maine la 10.00...

2009-09-17T06:32:00.000-07:00

maine la 10.00, la Facultatea de Litere, UBB, sustin, in fine, doctoratul!
sper sa nu fie loc de emotii :)
daca sunteti prin Cj, va astept cu drag!

a fost la Londra:

2009-09-16T07:00:00.000-07:00

si urmeaza Londra

2009-09-09T00:07:00.000-07:00

Pe sfoara de rufe. Zestre romaneasca la Londra.

Cele mai mândre straie româneşti îşi vor găsi locul pe sforile de rufe întinse de Muzeul Ţăranului Român la Festivalul Tamisei ce va avea loc la sfârşitul acestei săptămâni, 12-13 septembrie 2009, la Londra.

Standul românesc al secţiunii New Europe Village (Noul sat european) va fi organizat în colaborare de Institutul Cultural Român şi Muzeul Ţăranului Român. Artiştii ceramişti Monika Pădureţ şi Tanti Jana (Ioana Constantin) vor oferi londonezilor şansa să observe şi să încerce joaca cu lutul.

Expoziţia se compune în jurul conceptului de primenire a zestrei păstrată peste an în camera bună. De două ori pe an, preţioasele ţesături îngrămădite în camera bună sunt aerisite, spălate, călcate şi întinse la uscat în văzul lumii. Este momentul lor de glorie şi şanşa noastră de a le observa în toată splendoarea lor: covoare, ţoluri, cergi, păretare, ştergare şi ştergărele, catrinţe şi fote, cămeşi, marame, operege şi câte alte minunăţii!

Expoziţia, îmbogăţită cu obiecte şi imagini, va fi deschisă publicului londonez şi la sediul ICR Londra (1st Belgrave Square) între 14 şi 25 septembrie. (http://www.muzeultaranuluiroman.ro/index.php?page=acasa&articol=56 )

O parte din materiale si poze sunt ale mele :)

inca 11 zile

2009-09-07T04:54:00.000-07:00

Ma gandesc sa inchid blogul dupa ce am sustinerea finala.
Parca imi vine sa fac pasi spre alte teme de cercetare (mai vechi si lasate la o parte pentru ca n-am mai avut timp sa ma ocup si de ele, mai noi si inca nedescoperite).
As inchide blogul pentru ca era un blog "in lucru", in masura in care teza mea era "work in progress".

INSA... m-a convins mai multa lume sa nu-l inchid, sa il las acolo sa existe :) sub eticheta "Blogul cel vechi" :)

rez-gata!

2009-08-18T12:11:00.000-07:00

Adica am terminat si rezumatul... urmeaza doar sustinerea publica!

am ales, pentru a sarbatori, cat de cat acest eveniment, un covor din "camera buna" care imi place mie cel mai mult, din Ieud. Un covor "cu stele".

zestre de acum

2009-07-26T23:56:00.000-07:00

ha!hamac!!

2009-07-14T00:17:00.001-07:00

sa mai spun ce bine se sta in hamac? :)

in oglinda

2009-07-10T06:07:00.000-07:00

Intr-0 casa din Maramures, la o batrana care facea placinte (bune), nepoata se uita in oglinda :)

iar eu astept trenul (fara nici o legatura de fapt cu poza ...)

pentru Ioana

2009-07-07T23:43:00.000-07:00

Special pentru Ioana, care mi-a marturisit ca ar vrea sa vada si oameni, nu doar covoare :)

mai bine spus, oamenii care fac obiectele din camera buna.

Aici e Maria Mi., 48 ani. Imi arata straturile de textile de pe ruda.

...nostalgia

2009-07-06T23:45:00.000-07:00

dupa o saptamana de bucuresti (aglomeratie, agitatie, caldura...) mi se face dor de satele maramuresene, de covoare, mirosul de lana din camerele bune, de oamenii primitori de acolo... de simplitatea lor.

inapoi

2009-07-02T02:59:00.000-07:00

asa, de intors la Bucuresti.... :)

o fata de perna frumoasa (capatai), pe o ruda cu un tol frumos :)

odisee

2009-06-21T09:02:00.001-07:00

Odiseea doctoratului: sustii teza, mai corectezi cate ceva (corectura nu se mai termina... mereu e ceva de imbunatatit...), iti dai seama ca trebuie sa faci rezumatul, ba si intr-o limba straina... faci rezumatul... iti tragi putin sufletul... incepi sa traduci.... of! cand se mai termina??

pomul vietii

2009-06-15T08:17:00.000-07:00

Scriu de zor rezumatul tezei... și astept sa vad ce roade da acest ”pom” :)

inca 20 de zile....

2009-06-10T00:21:00.000-07:00

Mai sunt doar 20 de zile de concediu din anul meu sabathic... cam repede trece timpul...
insa fiecare zi e altfel, ca si modelele de pe covorul de mai sus, fiecare are un mic detaliu diferit de modelul vecin, desi par identice :)

dupa pre-sustinere

2009-05-31T05:02:00.000-07:00

Ce inseamna pre-sustinerea tezei?

Niste oameni care se aduna ca sa faca un proces verbal.

Doctorandul spune 2-3-4-5-... cuvinte, nimeni nu riposteaza si... se scrie un proces verbal...

Dupa aceasta sustinere m-am simtit precum covorul din imagine... cam terfelit...

ultimele corecturi

2009-05-16T01:13:00.000-07:00

Sper sa pot spune saptamana viitoare ca AM TERMINAT LUCRAREA!
... Am avut impresia uneori ca nu vrea sa se termine de scris.
In plus, de vreo 2 saptamani, tot corectez si mereu gasesc ceva de schimbat, de imbunatatit. Cred ca va fi mereu ceva de ameliorat. Asa ca, am decis, asta e ultima corectura.
Si, pentru a onora aceasta decizie, am ales pentru blog un vechi covor, donat la una dintre bisericile din Ieud. Asa este obiceiul in sat, cand moare cineva, se pune pe coparseu (sicriu) un covor de ruda si o icoana, ce vor ramane, mai apoi, in patrimoniul bisericii.

nu doar covoare....

2009-05-12T03:11:00.000-07:00

Ca sa nu fie monoton, iata si imagini cu sterguri cu motive geometrice. "Din 25" cum li se spune prin sate, pentru ca sunt tesute din 25 de mutari.
Farfuriile de faianta, "talgere", sunt cele care inlocuiesc vechile blide din ceramica.
Igor Kopytoff spunea ca este important sa se vada cum sunt adoptate si adaptate obiectele straine de cultura studiata, ce semnificatii primesc. Ei bine, "talgerele", care au ajuns prin Maramures la inceput de secol 20 din Ungaria, de la Hollohaza, au fost repede vazute ca fiind obiecte valoroase si care arata cat de avuta este familia ce le etaleaza pe pereti. Asa, cate trei, in "ruja de talgere", sunt si mai valoroase! Kopytoff are dreptate!

pe la Sapanta...

2009-04-23T06:56:00.000-07:00

Si eu care spuneam ca sunt multe obiecte pe ruda pe Valea Izei si pe Valea Cosaului.
Pe Tisa, insa, vad ca sunt si mai multe. Si toluri, sterguri, fete de masa ornamentate, cergi, desagi... Cred ca e cea mai incarcata ruda pe care am vazut-o!

Ruda pe Valea Cosaului

2009-04-06T05:26:00.000-07:00

Covoare, cergi, panza de canepe si bumbac, fete de perne cu model colorat sau simplu, cu alb, gasesti peste tot in Maramures.

In imaginea de mai sus, o ruda pe Valea Cosaului, unde trebuie sa ai multe cergi, puse de-a lungul. Cu cat ai mai multe, cu atat inseamna ca esti mai bogat (standardele locale).

covoare noi

2009-03-31T04:49:00.000-07:00

noile covoare din multe case maramuresene.
Diferite fata de cele cu motive geometrice, nu-i asa? Prea diferite :)

revenind la covoare

2009-03-17T00:23:00.000-07:00

Pauza cu Farsang-ul mi-a prins bine. Dar acum... inapoi la oile mele, din lana carora se fac minunatele covoare :)
Un alt covor, in casa unei femei de 80 de ani.
L-a primit ca zestre de la "stramoasa" ei (adica mama ei il primise de la bunica).
Multe culori dar nu obositoare.

Dorul de satul natal

2009-02-18T07:33:00.000-08:00

Dintr-un alt sat, la Maria V., 57 ani. Locuieste intr-un sat pe Valea Izei (unde covoarele au mai mult ruje si flori, nu "crengi" si romburi...), dar si-a facut ruda ca in satul natal :) Dorul de casa.

covor cu stele

2009-02-10T12:17:00.001-08:00

Covor cu stele pe "codru" verde cum e numit fundalul. Covorul e pe ruda Irinei C., 75 ani. E doar unul din cele 5 covoare care impodobesc o ruda de 7 m! Chiar o "casa mare"!

nufar/sufar

2009-02-05T08:17:00.000-08:00

amalgam de ornamente la perne: sus pe ruda, motive geometrice "din 25", cum li se spune in sat; pe pat - motive florale, "cu ruje" si cu "nufar".

Cred ca "nufarul" e un motiv destul de nou si trebuie sa spun ca e unul din preferatele mele prin contrastul cu tot ceea ce era inainte (fie motive geometrice, fie motive florale) :)

E un fel de "nuca in perete", dar e un motiv destul de raspandit prin sate... ce sa faci?! asa e moda! Si iese in evidenta, asa-i?

uneori nu mai sunt covoare

2009-02-02T13:49:00.000-08:00

am fost la Surdesti simbata si duminica. M-am rupt de covoare :)

iata de ce m-am gindit sa rup ritmul de textile cu putin lemn.

fereastra mea de la Surdesti.

100

2009-01-28T05:36:00.000-08:00

Am cautat sa pun azi unul din covoarele mele preferate. Un covor de pe o ruda, in casa la Maria M., 48 ani, primit de zestre de la mama ei, care il primise zestre de la mama ei...

L-am ales, pentru ca am un motiv de bucurie - am trecut pragul (psihologic) de 100 de pagini la lucrare!

refolosire

2009-01-23T06:18:00.000-08:00

Refolosire a unui covor de ruda. In bucatarie, pe un "ladoi" (lavita cu lada).

Nimic nu se arunca, totul se refoloseste.

Tolul (din lana) este insa frumos si si-a pastrat bine culorile (o parte sunt culori vegetale, o parte chimice).

de pe jos adunate...

2009-01-19T03:09:00.000-08:00

Covor de masa, primit zestre de Ioana M., 56 ani. Primit de la mama ei. Unele culori sunt vegetale. Dar de cind s-a casatorit Ioana M., la un moment dat, acum vreo 20, poate 30 de ani, a aparut moda sa pui pe masa doar feţe de masa (tesute).

Asa ca si covorul acesta - superb, de altfel - a ajuns pe jos.

O scurta biografie obiectuala...

si covoarele imbatranesc...

2009-01-16T01:46:00.001-08:00

Ioana Popescu in Foloasele privirii (2002): "Lucrurile din casa imbatranesc si mor firesc, aflandu-si utilitatea pana-n ultimul moment..." (p. 85)
Toate covoarele vechi (de pe ruda de culme, de pe mese, de pe pat) ajung pe jos... dar! inca mai sunt folosite!

din aceeasi serie

2009-01-15T01:06:00.001-08:00

"De-o fi una, de-o fi alta... Ce e scris si pentru noi,/Bucurosi le-om duce toate...." (Eminescu - tot e azi 15 ian.)
Din aceeasi serie de covoare inainte la mare cinste, acum... pe jos. Un alt covor de pe ruda, decolorat in timp.

iar covoare :)

2009-01-14T00:17:00.001-08:00

Alt covor, alta poveste, acelasi sat. "Inainte vreme" covorul asta era, si el, la mare cinste. E un covor de masa si impodobea masa din camera dinainte/camera buna/camera de parade, spuneti-i cum doriti.
Acum insa... a (de)cazut din drepturi, pentru ca e vechi. Se afla la intrarea in camera de parade, pe jos. La un pas de a fi dat afara...

covoare si Maramures

2009-01-11T13:17:00.000-08:00

Covoare vechi, intr-un paradis al textilelor! Un sat pe Valea Izei, Maramures.

Cand am ajuns acolo nu credeam sa gasesc o adevarata comoara de covoare, mai ales covoare vechi.

Si fiecare covor - cu povestea lui!

Cel de sus (din care se vede un detaliu), inainte sa ajunga pe jos, pe podea, era la mare cinste, fiind pus pe ruda, adica o barna de lemn peste agatata de tavan, pe peretele "cel mai lung" - fara ferestre si usi -, pe care se aseaza zestrea fetei.

Covorul acesta a facut parte dintr-o zestre! Acum, fiind vechi, a (de)cazut din drepturi. E pe jos. Mare rusine, mai ales in spatiul rural unde in mod normal pe jos se pun presuri, nu covoare.